Faine poze! De ce oare polonezii, ungurii si altii ca ei stiu sa-si vanda atat de bine istoria, si fac din comunism turism si alde noi nica, nica. In Budapesta depozitasera toate statuile comuniste pe un teren aproape in afara orasului, dar repede si-au dat seama ca exista occidentali cazuti in freza (ca de exemplu prietenu-meu)care ar merge sa le vada. Si uite asa s-a nascut un nou obiectiv turistic pe mapa Budapestei: Parcul Statuilor Comuniste. Apoi orasul e plin de tricouri "de amintire din Budapesta" cu secera si ciocanul, de parca ar fi ceva specific! Nu stiu, ma gandeam si io...
Am fost foarte impresionata de muzeul asta. Multimedia in toate sensurile. La intrare puteai asculta la telefon convorbiri din vremea respectiva, n monitoare cu testimoniale, vreo 2-3 ecrane de cinema, imagini socante in diverse locuri, etc. Iar tot muzeul era impartit pe zile sau perioade din rascoala, iar din diferite locuri iti puteai lua acasa file de calendar cu ce s-a intamplat ziua respectiva. Cred ca toate celelalte natiuni de care ai pomenit stiu sa fie mandre de cine sunt si de istoria lor si stiu intr-adevar s-o valorifice. Cu toate ca aici e vorba nu de comunism ci de un moment de "solidaritate" si curaj de care ei sunt foarte mandri: ca au reusit sa tina piept nemtilor atunci cand nimeni nu-i ajuta si rusii stateau si se uitau cu mainile in san pe malul celelalt al raului...
2 Comments:
Faine poze! De ce oare polonezii, ungurii si altii ca ei stiu sa-si vanda atat de bine istoria, si fac din comunism turism si alde noi nica, nica.
In Budapesta depozitasera toate statuile comuniste pe un teren aproape in afara orasului, dar repede si-au dat seama ca exista occidentali cazuti in freza (ca de exemplu prietenu-meu)care ar merge sa le vada. Si uite asa s-a nascut un nou obiectiv turistic pe mapa Budapestei: Parcul Statuilor Comuniste.
Apoi orasul e plin de tricouri "de amintire din Budapesta" cu secera si ciocanul, de parca ar fi ceva specific!
Nu stiu, ma gandeam si io...
Am fost foarte impresionata de muzeul asta. Multimedia in toate sensurile. La intrare puteai asculta la telefon convorbiri din vremea respectiva, n monitoare cu testimoniale, vreo 2-3 ecrane de cinema, imagini socante in diverse locuri, etc.
Iar tot muzeul era impartit pe zile sau perioade din rascoala, iar din diferite locuri iti puteai lua acasa file de calendar cu ce s-a intamplat ziua respectiva.
Cred ca toate celelalte natiuni de care ai pomenit stiu sa fie mandre de cine sunt si de istoria lor si stiu intr-adevar s-o valorifice. Cu toate ca aici e vorba nu de comunism ci de un moment de "solidaritate" si curaj de care ei sunt foarte mandri: ca au reusit sa tina piept nemtilor atunci cand nimeni nu-i ajuta si rusii stateau si se uitau cu mainile in san pe malul celelalt al raului...
Post a Comment
Subscribe to Post Comments [Atom]
<< Home